Istoria localitatii

Oraşul Corneşti raionul Ungheni

1.Oraşul Corneşti, a fost numit la început „ Pereval” sau „Gara Corneşti”, în rezultatul
construcţiei căii ferate Chişinău – Ungheni, în anii 1871-1875. Lucrătorii de la construcţia
căii ferate se aranjau cu traiul de-a lungul căii ferate în corturi, iar apoi au construit case.

Numele vine de la un vechi proprietar Cornea din sec.XIV sau de la pădurile de corn.

2. Oraşul Corneşti este împărţit în trei mahalale:

Frumuşica” – numită din cauza că, când Corneştiul era centru raional,în sectorul dat s-au construit primele case;

„ Tîrgul” – cea mai renumită piaţă de legume,fructe cît şi de vite.

„Satul nou” – Mulţi tineri din satele vecine au fost angajaţi la „Moldselihoztehnica” apoi căsătorindu-se s-au stabilit cu traiul în or. Corneşti unde li s-au repartizat locuri de casă, în sectorul dat.

3. Este o zonă de centru,înconjurat de codri, un iaz în capătul oraşului, un bazin acvatic în
centrul oraşului, cu relief deluros,pitoresc, unul dintre locurile cele mai înalt din Moldova,
după satul Bălăureşti raionul Nisporeni, în apropiere curge râul Cula, a funcţionat cândva
izvorul cu apă minerală „Borjomi”.

4. Oraşul este Înconjurat de Pădure unde trăiesc şi cresc:

 Animale ocrotite de lege – lupi, căprioare, păsări,fazani, păuni ş.a.;

 Plante specifice Codrilor – lăcrămioare,ghiocei,toporaşi ş.a.;

 Arbori – fag, (lemn preţios), stejar, salcâm, ş.a.

5. Prima menţiune documentară este anul 1867 situat la 30 km de centrul raional şi la 1 km
de la calea ferată şi satul Corneşti.Sursa- informaţii colectate de la Muzeul din oraşulUngheni.

6.Săpături arheologice în oraş nu s-au făcut.

7. Sânt monumente istorice ca :

Monumentul ostaşului necunoscut – în centru oraşului;

Monumentul Mamei suferinde – în sectorul Frumuşica;

Tancul – la intrare din direcţia oraşului Ungheni

8. În oraş s-au deschis două biserici şi care nu dispun de pietre funerare vechi:

 cu hramul Sfântul Gheorghe”, confesiunea – creştin ortodox, anul construcţiei 2003 ;

 Biserica din oraşul Corneşti – cu hramul „Sfântul Apostol Evanghelist Matei”, confesiunea – creştin ortodox, anul construcţiei 2006, ctitor – Popovici Mihail(decedat), în biserică nu sânt pietre funerare vechi;

9.Muzeul din incinta gimnaziului „Dimitrie Cantemir” şi muzeul de instrumente populare şi port popular din Şcoala de Arte „ Doina şi Ion Aldea Teodorovici” – fondator Ina Bileţchi, director la Şcoala de Arte (nu sânt înregistrate)

10.Numărul de locuitori ai oraşului este de 3179, de următoarele naţionalităţi şi confesiuni

– Moldoveni – 65%;
– Romani – 30%;
– Ruşi, ucraineni – 5%

– Ortodox;
– Penticostalism;
– Martorii lui Iehova

11. Prima aşezare geografică(case) s-au construit cu construcţia căii ferate Chişinău – Ungheni.

Cum a evaluat în timp situaţia demografică ? Până în anul 1990 populaţie era mai mult de
3800 locuitori,natalitatea creştea,tinerii erau stabiliţi cu traiul în oraş şi angajaţi. Începând
cu anul1992 din cauza sărăciei foarte mulţi au plecat la muncă peste hotarele R.Moldova.

12.Tradiţii şi obiceiuri ce ţin de sărbătorile religioase – Crăciun, Paşte, Duminica Mare,
Hramul oraşului – 11 septembrie, Sfântul Andrei.

Sărbători laice – „Mărţişor” , Comemorarea celor căzuţi în război, Ziua Limbii Române, etc,.

 

13. Nu dispunem de multă informaţie despre familii boiereşti. Din spusele unor locuitori de vârstă înaintată, în oraşul Corneşti şi satul Romanovca în perioada anilor 1870-1940 au stăpânit moşia oraşului două familii boiereşti

Familia – Balaban de naţionalitate evreu, a stăpânit hectare de pământ – din centrul oraşului până la hotarul cu satul Bahmut, iar familia Bogos de naţionalitate poleac, a stăpânit hectare de pământ – din centrul oraşului Corneşti pînă la hotarul cu satul Boghenii Noi,Teşcureni şi Bumbăta.
Amintiri frumoase – Ambii moşieri, erau gospodari, se atârnau foarte bine cu localnicii, acordau ajutor în clipele cele mai grele . Toţi locuitorii din oraşul Corneşti şi satul Romanovca aveau de lucru şi erau răsplătiți după merit.

14.Personalităţile marcante din oraş sânt :

 Nicolae Frolov (19.12.1876 – 01.01.1948) – originar din Corneşti, profesor de agrogeodezie la facultatea de ştiinţe agricole din Chişinău.

Studii : – Seminarul Teologic Superior din Chişinău, licenţiat în ştiinţe. E asistent chimist la Institutul Zootehnic din Petersburg, asistent la catedra agronomie din Kiev, profesor la Institutul Geografic din Kiev, profesor la Institutul agronomic din Odesa, geolog şef cl. I la Institutul Geologic al României, conferenţiar suplimentar de agrogeologice la Iaşi, director al Muzeului Naţional din Chişinău, comisar al Guvernului pe lângă Camera Agricolă Lăpuşna. A fondat revista „Buletinul Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Chişinău. Doctor în Ştiinţe, Profesor. A editat mai multe lucrări ştiinţifice la Bucureşti, Chişinău şi Iaşi.

 Două ţărance din Corneşti – Vera Buguţă şi Maria Sasu în anii sovietici, devin deputate ale Sovietului suprem al RSSM.

 Vasile Roşca (decedat a.2015), director al gimnaziului din s. Corneşti, s-a învrednicit de medalia „Meritul Civic”.

 Tamara Izbăşescu, a absolvit în anul 1961 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”din Bucureşti, a lucrat desenator tehnic la Ploieşti şi profesoară la Şcoala Populară de Arte din Brăilă, a avut mai multe expoziţii de pictură în Romănia.

Rezervaţia naturală „Plaiul Fagului” din apropierea Corneştilor v-a da foaie de înscrierezimbrului legendar,devenit simbol al frumuseţii şi puterii pe stema ţării. Asemeneapodoabe ale naturii vecuiesc astăzi în Belarus, România şi Polonia, în Caucaz. Baştina luiseculară, Codrii Corneştilor, îl aşteaptă să se reîntoarcă.

 Boris Ştegărescu – născut în Corneşti (1aprilie 1922 – 13 mai 1995), cîntăreţ şi regizor, a făcut studiile la liceul „Ion Creangă” din Bălţi, la Scoala de ofiţeri de artelerie din Craiova(1942-1947), la Conservatorul din Bucureşti(1944-1947),la Conservatorul din Bucureşti(1945-1949), a debutat ca regizor pe scena operei din Cluj(1954), solist în corul Filasrmonicii „George Enescu” din Bucureşti, regizor la Teatrul Muzical din Braşov şi la televiziunea Romînă. E înmormîntat în Bucureşti.

15. Principalele instituţii economice din localitate sînt:

SA„Agroservice” de Ungheni, – reparaţia motoarelor confecţionate din articole de masă plastică şi cauciuc, confecţionarea construcţiişor metalice, servicii de agricultură şi morărit;

SRL„Coleus” – producere,achiziţie şi exporturi a fructelor şi Legumelor;

Ocolul Sivic Corneşti – Î.S.”Silva Centru” Ungheni;

I.S. „Hidrometeo”;

SA „Drumuri Ungheni” – filiala

IS „Radiocomunicaţii” – filiala;

Postul de Pompieri or. Corneşti;

SA Poşta Moldovei – filiala;

SA”FEE-Nord” – filiala;

Serviciul Antigrindină – filiala;

Ungheni – Vin Sa – filiala;

Spital;

Centrul de Sănătate Corneşti;

Urgenţa medicală;

Centrul Ftiziopneumologic (sanatoriu pentru copii)

Gimnaziu „Dimitrie Cantemir”;

Şcoala de Arte „ Doina şi Ion Aldea teodorovici”;

Farmacii – 3 ;

Magazine – 14 ;

Bar – 3;

Restorant – 1

Piaţa agricolă

16. Elementele care se consideră deosebit de reprezentative pentru localitate.

• Pădure;
• Codru;
• Dealuri;
• Cocostîrci

17. La 07 iulie 2017 prin decretul nr.377  ‘‘Privind înregistrarea stemei și drapelului orașului Cornești‘ a fost înregistrat în Armorialul General al Republicii Moldova a stemei și drapelului orașului Cornești aprobate prin decizia Consiliului Orășenesc Cornești nr 4/6 din 26 mai 2017

Primar Vera Buga